Grupul de prieteni

Am observat in ultima vreme in ceea ce priveste relatiile de prietenie si nu numai ca vorba romaneasca veche, “cine se aseamana se aduna” pare mai valabila ca oricand. In sensul ca oamenii care au X idealuri si planuri au X’ prieteni, indivizii care nu au deloc si nici nu vor sa obtina nimic si deloc in viata au prieteni pe masura lor, tinerele sperante sunt prietene cu tinere sperante din alte domenii, filozofii sunt prieteni cu agnosticii, inginerii cu matematicienii, ratatii cu ratatii ! Oricat ar parea de stupid, privind cercul de prieteni al unui om iti dai seama ce fel de om e. Si mai stupid e cand oamenii vor sa para ceea ce nu sunt cu adevarat, insa asta e o alta discutie.

Mediocritatea are abilitati sociale

Ideea e ca am intalnit indivizii mediocrii in anumite domenii, care au fost destul de isteti sa stea pe langa niste oameni inteligenti si sa invete  si mai apoi pentru ca mediocrii erau mai tari ca tocilarii si mai inzestrati social au reusit in viata mai bine ca cei de la care au invatat. Deci important e ca grupul tau de prieteni si social sa iti fie cel putin la nivelul tau, chiar e recomandat sa fie cu un nivel mai sus. Un exemplu trist, imi vine in minte un cunoscut profesor de matematica de la mine din oras, doctor in matematica, care nu a reusit sa se titularizeze si care in fiecare an facea naveta in localitatile apropiate. Omul aveaproptele politici imense in familia sa, insa nu stia sa si le acceseze si foloseaza. Nu era deloc un oportunist. Probabil era prea mandru…

Cand vine vorba de relatii de “prietenie” in literatura imi aduc aminte de Petre Tutea si Emil Cioran.

Deci nu uitati ca cine se aseamana se aduna si nu uitati sa stati pe langa oameni superiori voua si nu inferiori.