Sa stiti oameni buni ca in Romania justitia functioneaza. Nu sunt avocat, procuror ori judecator, insa justitia in Romania functioneaza. Dar cand functioneaza nu as vrea sa fiu in locul celui condamnat. Stiti voi dragi prieteni, sunt dosare care zac in instante si 5-10 ani. Personal urmaresc un astfel de dosar, deoarece inculpatii cum se zice imi sunt cunoscuti si sunt acuzati de fapte economice, mai exact raspunderea pe legea insolventei. Din 2012 se tot amana cu expertize contabile, insa datorita multor capete de acuzare, e imposibil ca paratii sa scape fara inchisoare. Dar din 2012 sunt liberi, merg la termene ori trimit avocatul, insa in momentul in care o sa vina sentinta, o sa fie o zi rece si fiori pe coloana o sa simta condamnatii, chiar daca ceva din ei spera…. Cam asa e si cazul lui Liviu Dragnea si multe cazuri in general. Se amana, se amana si pana la urma judecatorul trebuie sa ofere o sentinta. In unele cazuri e si mai dureros deoarece judecatorul in ziua aceea da mai multe sentinte asa ca nu mai are timp sa cantareasca ce si cum, iar in unele cazuri ofera spre pedeapsa maxima doar pentru ca…. Asadar e trist, sa vina ziua dupa ce ani de zile ai mers intr-o instanta de judecata, parca te-ai familiarizat cu locul si brusc vine momentul in care judecatorul bate din ciocanel. Avocatii te sfatuiesc, uneori iti ridica moralul, insa totul sta intr-o singura decizie. Uneori veridicul se amana cu 1 saptamana. Asadar inculpatul, paratul, viitorul condamnat are si timp in care fierbe. In final condamnarea e ca o binecuvantare care vine peste omul care si-a petrecut ani de zile prin instante si tribunale. E ziua aia in care omul e cu pijamalele in plase, doar asteapta sa afle cat timp petrece dupa gratii. Nici nu mai conteaza daca e vinovat…
Designed By HowlThemes