Maturizare afectiva !

Pana sa ajung la 23 ani, varsta mea curenta, am trecut prin multe si am cunoscut tot felul de oameni. Din pacate, pana acum observ ca unii oameni nu se maturizeaza afectiv niciodata. In sensul ca trec anii, iar comportamentul respectivilor indivizi, mai ales barbati, e la fel de pueril si de imatur ca si in prima zi de liceu. Din pacate maturizarea afectiva trebuie sa se realizeze prin gestionarea unor situatii de viata si un buchet de situatii sociale care sa il determine pe individ sa invete ceva si sa acumuleze…

La 25 ani sa zic, rotunjind varsta mea, observ ca inca unii prieteni se comporta ca la 15-16, ca foarte repede un tanar poate cadea intr-o dependenta de exemplu. Relatiile cu sexul opus la marea majoritate a cunoscutilor mei sunt afectate de faptul ca in ziua de azi tineretul in general nu poate intretine o relatie autentica baza pe empatie si pe sprijin, banul ramane moneda principala de troc si etalonul pentru putere. Abuzul de alcool ramane principala dependenta a tineretului, dar si dependenta de bauturi energizante si dependenta de jocuri de noroc sunt foarte ridicate.

E destul de nasol sa pierzi banii de hrana la pacanele cand tu ai 23 ani si se presupune ca iesi inginer si construiesti poduri si cladiri cu 10 etaje. Cred ca asta e soarta generatiei mele si a multor generatii trecute si care vor apune, sa nu se maturizeze afectiv niciodata, sa locuiasca pana la 60 ani cu parintii. Sa se enerveze ca niste pustani, sa injure si sa alerge dupa bani nemunciti. Pe de alta parte unii vor mai mult de la viata, insa sunt incapabili sa faca ceva semificativ. In sesul de relatie serioase, pe viitor casatorie si credit la prima casa si preferabil 2-3 urmasi ca sa suplineasca declinul demografic !

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *