Stresul profesional cronic

Este cunoscut faptul ca perioadele de stres prelungit la locul de munca pot determina sau declansa unele conditii medicale nefavorabile precum: hipertensiune, boli de inima atacuri vasculare, ulcer, migrene, alergii, astm, artrita reumatoida si chiar in cazuri mai grave cancer. In acelasi timp odata cu trecerea timpului, stresul cronic afecteaza gandirea limpede, creativitatea, duce la scaderea pana pierderea totala e energiei si scaderea performantei in munca. Stresul profesional afecteaza sau blocheaza relatiile sociale si intersociale si erodeaza extrem de mult calitatea vietii cotidiene.

Urmarile stresului profesional cronic din punct de vedere psihologic sunt anxietatea, iritabilitatea, depresia, probleme cu somnul precum si dureri de cap si in tot organismul apare o stare de oboseala generalizata. Pierderea apetitului sexual, afectiuni gastrice, retragere sociala, pierderea interesului pentru job, dar si consumul de alcool sau droguri pentru a face fata situatiei si a-si mentine locului de munca intra deja in paleta larga a simptomelor sindromului de oboseala cronica, sindromul burnout.

Sindromul Burnout

Hans Selye a numit raspunsul la stres „sindromul general de adaptare”, care se caracterizeaza printr-o evolutie in trei etape: de alarma, de rezistenta si de epuizare. Sindromul Burnout (a arde complet) reprezinta stresul cronic la locul de munca. Acesta se dezvolta lent, fara simptome si duce la epuizare emotionala si retragere sociala. Se manifesta printr-o stare de epuizare fizica, emotionala si mentala cauzata de implicarea pe termen lung in situatii stresante si individul are nevoie de sprijin psihologic si tratament psihiatric ambulatoriu.f

Maslach si Jackson (1981) sintetizeaza aceasta simptomatologie a Sindrom-ului Burnout într-un “sindrom ce prezinta 3 dimensiuni”:

a) depersonalizarea – persoana se distanteaza de ceilalti,
b) reducerea realizarilor personale mai ales in conditiile unui spirit critic (orientat spre cei din jur, dar si spre sine, in egala masura) crescut asociat cu scaderea randamentului
c) epuizare emotionala – persoana se simte golita de resurse emotionale si devine foarte vulnerabila la agentii stresori.

Sindromul Burnout apare asdar, cand individul a ars complet datorita stresului profesional se traduce prin colapsul fizic manifestat prin diverse afectiuni psihosomatice (ulcer, cancer, boli ale pielii, dureri de cap etc.) si colaps psihic exprimat prin nevroze, depresie, schizofrenie, psihioza maniaco-depresiva, tulburari delirante. Apare un sentiment de “dezumanizare” care se traduce printr-o detasare emotionala din ce in ce mai evidenta, mergand chiar pana la absenta emotiilor fata de altii.

Se preconizeaza faptul ca o treime dintre medici si o parte semnificativa a populatiei sufera de sindromul burnout, adica sindromul de oboseala cronica, iar 10% dintre ei ajung sa aiba deteriorari grave ale starii de sanatate, tulburari fizice si psihice grave, mascate uneori de alcoolism sau consum de droguri.