Inainte de toate trebuie sa sublinizez faptul ca tulburarile de personalitate nu sunt boli mintale si nu afecteaza viata in aceeasi masura cu boilile mintale, denumite si psihoze. Spre deosebire de psihoza, ca de exemplu psihoza maniaco-depresiva, tulburarile de personalitate au fost denumite dezvoltari dizarmonice ale structurii psihice ale persoanei sau psihopatii. Spre deosebire de psihoze, unde pacientul nu este constient de problema sa in mod deplin, in cadrul tulburarilor de personalitate individul esti constient de problema si comportamentul neasteptat si neadecvat.
Astfel ca in tulburarile de personalitate cu ajutorului unui psiholog, se pot atenua prin psihoterapie, dar mai ales prin ajutorul familiei. Manifestarile unor tulburari de personalitate, indiferent din ce cluster sunt, A, B si C se accentueaza in momente de stres si tensiune acasa, la locul de munca etc. Riscul in cazul unor tulburari de personalitate este acela ca persoana daca nu se ingrijeste si se expune stresorilor, poate decompensa in psihoza, adica adevaratele tulburari mintale. Iar din psihoza, recuperarea la starea initiala devine aproape imposibila intr-un interval de timp rezonabil.
Astfel daca ai o tulburare de personalitate, psihoterapia te ajuta ca aceasta sa nu avanseze intr-un mod si mai invalidant social si interpersonal pentru cei din jur, iar odata cu trecerea timpului sa se atenueze.