Viata merge inainte. Cu sau fara un nou Guvern Ciolos, cu sau fara tragedia din Franta, cursul vietii merge inainte. Pur si simplu viata si cursul vietii nu pot fi oprite de probleme existentiale si nu e necesar ca acest lucru sa se intample. Problemele existentiale, necazurile si supararile, precum si frustrarile trebuie sa fie depasite. E greu acum sa ii spui unu parinte care si-a pierdut copilul in Colectiv, insa viata e extrem de scurta si ar fi pacat sa o lasam total sa curga pe langa noi. Am vazut ca in Franta, unul dintre patronii localelor atacate a adus un psiholog, care sa ii consilieze pe clientii restaurantului, inclusiv pe el, care si-a pierdut sotia. Ideea e ca nu avem ce face, nu putem schimba nimic, nici macar in Guvernul Ciolos.
Lumea continua sa mearga la job, viata si cursul vietii nu pot fi oprite. Indoliatii isi pling mortii conform religiei crestine sau oricarei alte religii, cotidianul si banalul dizolva treptat amintirea celor care nu au participat efectiv. Viata e tare complicata si e dependenta de anumite activitati ca de exemplu munca. Iar in general munca si viata inainte si dupa munca se imparte in timp petrecut cu colegii, prietenii si cei dragi.
Stiu ca e oarecum trist sa descriu viata ca una conditionata de un set social de reguli care nu pot fi schimbate, insa din pacate asa e. Ne trezim dimineata, luam micul dejun, mergem la birou sau la facultate, muncim, bem o cafea si mancam un sandwich, visam la vacanta de iarna de exemplu, sau tinerii viseaza la o casa, familie, la imbratisarea iubitei…
Viata e o combinatie intre evenimente bune si evenimente rele, intre extaz si agonie, intre fericire si tristete, intre speranta si dezamagire. Dar trebuie sa mergem inainte. Viata si cursul vietii trebuie sa mearga inainte, tocmai pentru a vedea unde ajungem in finalul calatoriei. E vorba de viata cu bune si cu rele…