In weekend-uri sunt destul de activ pe la mine pe la tara. Cunoasteti poate povestea mea si ca planuiesc sa fac o casa la tara, insa mai strang inca banuti, mai mult parintii decat mine, iar astazi vreau sa va spun o poveste. In toamna am chemat un nene sa ne sape gradina, deoarece eu nu sunt obisnuit cu munca fizica, iar tata pleaca la munca dimineata si vine seara (uneori fericit, alteori nervos, in functie de ce zi are administratorul firmei) … A venit un nene, onest, muncitor, insa bolnav de diabet. Intre timp, adica iarna a lucrat 3 luni la un patron de dimineata de la 7 pana seara la 7. Ieri seara in suna tata sa il cheme azi la sapat gradina, insa o mica portiune, dar cand a ajuns azi dimineata era ca o stafie. In sensul de barba alba la 40 ani, diabet cu insulina, insa nevoie mare de bani caci din pensie de boala nu prea bei apa in Romania. Ultima data a lucrat la Posta Romana… Tu draga cititorule cum ai fi procedat ? Ei bine tata cand a vazut ca omul daca tot a venit, a mers a sapat alaturi de el, normal ca omul si-a primit banii, iar omul nu avea nevoie sa fie trimis acasa, caci pentru el ar fi fost o suferinta emotionala, mai mult decat a fost pentru familia noastra, 40 lei pe 5 ore de munca fizica ! Ideea e ca uneori trebuie sa lasi de la tine ca sa nu lovesti un om deja lovit de viata si care nu mai poate presta o munca fizica decat cu greu. Nu a muncit de 40 lei, insa tata si asa nu prea merge el la biserica. Eu sper sa isi revina omul si poate il chemam la urmatoarea treaba ! Eu empatizez profund cu oamenii care prestaza munca fizica !
Designed By HowlThemes